Heruvic saptamanal, glas II, de Constantin Protopsaltul, cântat acum în premieră națională, cu imaginile partiturilor adaugate, pentru o urmărire mai ușoară a cântărilor. Partitura a fost luata din volumul „Heruvice scurte si pe larg de Constantin Protopsaltul” 2021, pg 7-8.
Volumul poate fi descarcat de aici: https://bit.ly/3B8RTI2
Imnul Heruvic sau imnul heruvimic sau heruvicul sau cântecul îngerilor, cântat la fiecare Sfântă Liturghie a anului cu excepția acelora din Joia Mare și Sâmbăta Mare. Este cântat după citirea Evangheliei și este întrerupt de Ieșirea Mare. Imnul Heruvic a fost adăugat Sfintei Liturghii A Sfântului Ioan Gură de Aur din ordinul împăratului Iustin al II-lea spre sfârșitul secolului al VI-lea.
În anul 573 sau 574, Iustin al II-a a cerut adăugarea Imnului Heruvic la liturghia obișnuită. Heruvicul folosit anterior era acela din Liturghia Sfântului Iosif, care fusese împrumutat și inclus în Liturghia Sfântului Vasile. Acest imn, care începe cu fraza "Tot trupul cel muritor să tacă" este folosit în prezent doar în Sâmbăta Mare. (cherubikonul folosit în Joia Mare începe cu "Cinei Tale celei fără de Taină, astăzi Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mă primește").
În perioada dintre secolele al IV-lea și al VI-lea, forma Sfintei Liturghii Răsăritene s-a definitivat sub influența unor liturgiști cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur. În aceeași perioadă au avut loc și cele mai mari schimbări de format, cele mai multe ducând la componente liturgice care cu înțelegerea teologică în dezvoltare a Bisericii. Printre ele se numără imnul "Fiule Unule Născut" și adăugarea Crezului Niceo-Constantinopolitan (pentru contracararea ereziilor) și a "Imnului Trisaghion" care reflectă finalizarea definirii teologiei Trinitare. În această perioadă și apoi de-a lungul secolului al IX-lea, multe imnuri au fost compuse și adăugate Sfintei Liturghii, cum ar fi Imnul Heruvic, cântat în timp ce preotul spune rugăciunea de taină numită în prezent Rugăciunea Imnului Heruvic.
ASCULTĂ AICI:
Comments ()