EPILEPSIA
Epilepsia este o tulburare neurologică cronică care afectează ambele sexe și toate vârstele, având o distribuție globală. Termenul se aplică, de asemenea, unui grup larg de afecțiuni caracterizate prin simptome comune numite „crize epileptice”, care pot apărea în contextul unei agresiuni cerebrale ce poate fi sistemică, toxică sau metabolică. Aceste episoade (numite crize provocate sau crize simptomatice acute) sunt considerate manifestări acute ale agresiunii și pot să nu recidiveze odată ce cauza subiacentă a fost înlăturată sau faza acută a trecut.
Epilepsia a fost definită ca „o tulburare a creierului caracterizată printr-o predispoziție de durată de a genera crize epileptice și prin consecințele neurobiologice, cognitive, psihologice și sociale ale acestei condiții. Definirea epilepsiei necesită apariția a cel puțin unei crize epileptice”. O criză epileptică este definită ca „o apariție tranzitorie a unor semne și/sau simptome cauzate de o activitate neuronală anormală, excesivă sau sincronă în creier”.
Aceste definiții recunosc că un diagnostic de epilepsie implică existența unei anomalii epileptogene persistente, prezentă indiferent de apariția crizelor, precum și că pot exista consecințe ale acestei anomalii persistente dincolo de apariția crizelor, care pot cauza dizabilitate continuă între episoadele de criză (interictal). Deoarece este adesea dificil de identificat în mod clar o predispoziție persistentă pentru a genera crize epileptice, o definiție operațională comună a epilepsiei este apariția a două sau mai multe crize epileptice neprovocate, la un interval mai mare de 24 de ore.
Diagnosticul diferențial al evenimentelor tranzitorii care ar putea reprezenta crize epileptice presupune, în primul rând, determinarea faptului că evenimentele sunt într-adevăr epileptice, apoi diferențierea între crizele epileptice provocate și o afecțiune epileptică cronică. Crizele febrile la sugari și copii mici și crizele de sevraj alcoolic sunt exemple frecvente de crize provocate care nu necesită un diagnostic de epilepsie. Dacă crizele sunt recurente, este necesară identificarea unei cauze tratabile subiacentă.