Administrația câinilor purpurii

Despre cartea lui Dragoș voi vorbi foarte puțin, deoarece aș fi considerat extrem de subiectiv, fiind tatăl scriitorului. Totuși, vreau să vă spun doar atât: când Dragoș mi-a dat să citesc manuscrisul și să-i fac o ultimă corectură, am avut senzația că retrăiesc momentele în care, licean fiind, am citit pentru prima oară ”Anii de ucenicie și de drumeție ai lui Wilhelm Meister”, cartea bunului și nemuritorului nostru prieten, Goethe. Apoi, spre finalul cărții lui Dragoș, am retrăit clipele de emoție profundă pe care le-am avut când am citit în studenție ”Așa grăit-a Zarathustra” a lui Friedrich Nietzsche. Am rămas prins, pentru o clipă, în adâncul mirării profunde care a survenit firesc: ce tânăr a putut scrie, în zilele noastre, așa ceva?! Iar răspunsul a venit la fel de firesc: ...este chiar copilul nostru!!!

Dragoș se revoltă, dar o face inteligent și biciuiește cu ale sale cuvinte starea de ignoranță și prostie, atât de prezentă, din nefericire, printre muritori. Se aruncă plin de forță în adâncurile luptei dintre întuneric și lumină, apoi vine și ne reamintește că întunericul nu este neapărat absența luminii, ci faptul că omenirea a început să stingă lumina care rezidă din cultură în general și din arte și literatură, în special!

Această carte nu este pentru cei slabi de înger. Este pentru cei ce urcă muntele culturii.

Horațiu Flaviu Baciu, autor ”Raza vindecătoare”, ”Himera”, ”Dilema unui fruct”, ”Himerica”.