Creștinismul în Antichitatea târzie și Orientul Mijlociu

Creștinismul din antichitatea târzie urmărește creștinismul în timpul Imperiului Roman Creștin - perioada de la apariția creștinismului sub împăratul Constantin (c. 313), până la căderea Imperiului Roman de Vest (c. 476). Data de sfârșit a acestei perioade variază deoarece tranziția la perioada sub-romană a avut loc treptat și în momente diferite în diferite zone. Se poate datează în general creștinismul târziu, care durează până la sfârșitul secolului al VI-lea și recuceririle sub Justinian (domnit 527-565) ale Imperiului Bizantin, deși o dată de sfârșit mai tradițională este 476, anul în care Odoacru a depus Romulus Augustus, considerat în mod tradițional ultimul împărat occidental. Creștinismul oriental cuprinde tradițiile creștine și familiile bisericești care s-au dezvoltat inițial în antichitatea clasică și târzie în Orientul Mijlociu, Egipt, Africa de Nord-Est,Europa de Est, Asia Mică, coasta Malabar din sudul Indiei și părți din Extremul Orient. Termenul nu descrie o singură comuniune sau confesiune religioasă. Principalele corpuri creștine orientale includ Biserica Ortodoxă Răsăriteană, Bisericile Ortodoxe Orientale, Bisericile Catolice Răsăritene (care au restabilit comuniunea cu Roma, dar care mențin încă liturgiile răsăritene), Bisericile creștine răsăritene protestante care sunt protestante în teologie, dar creștinele răsăritene în practica culturală, iar denumirile descindeau din Biserica istorică a Răsăritului. Diferitele biserici răsăritene nu se referă în mod normal la ele însele ca "răsăritene", cu excepția Bisericii Asiriene din Răsărit și a Bisericii Antice din Răsărit.Termenul nu descrie o singură comuniune sau confesiune religioasă. Principalele corpuri creștine orientale includ Biserica Ortodoxă Răsăriteană, Bisericile Ortodoxe Orientale, Bisericile Catolice Răsăritene (care au restabilit comuniunea cu Roma, dar care mențin încă liturgiile răsăritene), Bisericile creștine răsăritene protestante care sunt protestante în teologie, dar creștinele răsăritene în practica culturală, iar denumirile descindeau din Biserica istorică a Răsăritului. Diferitele biserici răsăritene nu se referă în mod normal la ele însele ca "răsăritene", cu excepția Bisericii Asiriene din Răsărit și a Bisericii Antice din Răsărit.Termenul nu descrie o singură comuniune sau confesiune religioasă. Principalele corpuri creștine orientale includ Biserica Ortodoxă Răsăriteană, Bisericile Ortodoxe Orientale, Bisericile Catolice Răsăritene (care au restabilit comuniunea cu Roma, dar care mențin încă liturgiile răsăritene), Bisericile creștine răsăritene protestante care sunt protestante în teologie, dar creștinele răsăritene în practica culturală, iar denumirile descindeau din Biserica istorică a Răsăritului. Diferitele biserici răsăritene nu se referă în mod normal la ele însele ca "răsăritene", cu excepția Bisericii Asiriene din Răsărit și a Bisericii Antice din Răsărit.Bisericile Catolice Răsăritene (care au restabilit comuniunea cu Roma, dar mențin încă liturgiile răsăritene), bisericile protestante creștine răsăritene care sunt protestante în teologie, dar creștinele răsăritene în practica culturală și confesiile descendente din Biserica istorică a Răsăritului. Diferitele biserici răsăritene nu se referă în mod normal la ele însele ca "răsăritene", cu excepția Bisericii Asiriene din Răsărit și a Bisericii Antice din Răsărit.Bisericile Catolice Răsăritene (care au restabilit comuniunea cu Roma, dar mențin încă liturgiile răsăritene), bisericile protestante creștine răsăritene care sunt protestante în teologie, dar creștinele răsăritene în practica culturală și confesiile descendente din Biserica istorică a Răsăritului. Diferitele biserici răsăritene nu se referă în mod normal la ele însele ca "răsăritene", cu excepția Bisericii Asiriene din Răsărit și a Bisericii Antice din Răsărit.cu excepția Bisericii Asiriene din Răsărit și a Bisericii Antice din Răsărit.cu excepția Bisericii Asiriene din Răsărit și a Bisericii Antice din Răsărit.

Author: Stephen Baskolan